Încadrată într-un cadru natural impresionant, localitatea Brînzeni se bucură de un patrimoniu natural și antropic remarcabil, cu recife care se înalță la înălțimi de peste 210 metri, înconjurându-i pe toți cei care îndrăznesc să pășească în această zonă mirifică. Această prezență a recifelor conferă Brînzenilor o atmosferă unică și fascinantă, atrăgând ecologiștii, călătorii și cercetătorii. Ecologiștii sunt fermecați de diversitatea și măreția monumentelor naturii prezente în această regiune. Recifele nu sunt doar simple formațiuni geologice, ci adevărate sanctuare ale biodiversității. Savanții și arheologii consideră Brînzenii un adevărat paradis arheologic. În cadrul acestor recife și pe teritoriul înconjurător, au fost descoperite numeroase artefacte și vestigii istorice care atestă prezența umană și evoluția civilizației în această zonă. De la artefacte antice la urme ale civilizațiilor dispărute, fiecare descoperire oferă o fereastră fascinantă către trecutul acestei regiuni. Paleontologii găsesc în Brînzeni o adevărată comoară, asemănătoare unei biblioteci vii a unor ere îndepărtate. Fosilele descoperite în acest areal sunt dovezi ale unor epoci îndepărtate, oferind o perspectivă unică asupra evoluției planetei și a vieții pe Pământ de-a lungul milioanelor de ani. Râul Racovăț serpuieste cu îndrăzneală printre aceste recife, conturând un tablou spectaculos al unei naturi puternice și impunătoare. Istoria acestui râu este înrădăcinată în trecutul geologic al zonei, când forțele naturii au sculptat și modelat peisajul într-o manieră spectaculoasă. Acesta reprezintă nu doar o cale de apă, ci și un martor al trecutului tumultuos și al evoluției geologice și biologice din această regiune. Astfel, Brînzenii se relevă ca un veritabil sanctuar al naturii și al istoriei, atrăgând cercetători și pasionați de știință pentru a descoperi misterele și bogățiile ascunse ale acestui loc fascinant.
În inima peisajului pitoresc al nordului Moldovei, unul dintre monumentele naturale remarcabile este Defileul Buzdugeni, situat în apropierea satului Buzdugeni și învecinat cu râul Racovăţ. Acest defileu impresionant a fost sculptat în masivul de toltre de-a lungul milioanelor de ani, fiind considerat cel mai adânc defileu din Republica Moldova, cu o adâncime ce depășește 200 de metri și o lungime de aproximativ 1 kilometru.
Particularitatea deosebită a acestui defileu rezidă în peisajul său spectaculos și în biodiversitatea sa remarcabilă. Versantul drept al defileului, în special, impresionează prin frumusețea sa naturală și diversitatea sa biologică. Arbuști, ierburi și flori colorate împodobesc versantul, iar stâncile multicolore acoperite de mușchi și licheni conferă peisajului o atmosferă de basm. În adâncul acestui versant se ascunde o comoară arheologică și istorică: o peșteră neolitică de formă rotundă. Aflată la aproximativ 10 metri de vârful versantului, această peșteră este aproape invizibilă din exterior și este protejată de influențele intemperiilor. Săpată cu migală în stânca de toltre, peștera s-a păstrat aproape în întregime de-a lungul mileniilor. Accesul către această peșteră este unul dificil, fiind necesară traversarea unei cărărușe înguste și șerpuitoare de-a lungul cornișei stâncii. Este o descoperire remarcabilă, atât de bine camuflată în peisajul sălbatic încât este aproape imposibil să o găsești fără să știi despre existența ei. Această peșteră neolitică reprezintă nu doar o comoară arheologică, ci și o fereastră către trecutul îndepărtat al acestei regiuni, oferind oportunitatea cercetătorilor și pasionaților de istorie de a înțelege și de a aprecia evoluția umană și schimbările geologice care au avut loc de-a lungul mileniilor în Moldova.
În peisajul idilic al localității Brînzeni se găsește un loc de o frumusețe aparte, situat între doi recifi imponenți, acolo unde râul Draghiște își împlinește cursul, vărsându-și apele în râul Racovăț. Acest punct de întâlnire al apelor este cunoscut sub numele de „Sărutul Draghiștei” sau localnicilor le place să-i spună „La Craci”. Punctul de convergență al râurilor, marcat de această unire poetică, devine un simbol al armoniei și al echilibrului în natură. Aici, vizitatorii pot admira spectacolul naturii și pot simți apropierea de această forță liniștitoare și înălțătoare.
La nordul Republicii Moldova, în raionul Edineț, pe malul pitoresc al Prutului descoperim Rezervația Cultural Naturală „Cuconeștii Vechi”, pe o suprafață de aproape 100 de hectare, situată în perimetrul fostului sat Cuconeștii Vechi. Această rezervație este printre puținele arii protejate în țară care îmbină trei elemente – istoric, cultural și natural. La Cuconeștii Vechi, apa a distrus vatra unui sat strămoșesc, dar a dat viaţă memoriei. Cuconeștii Vechi este un miracol al dăinuirii noastre în timp, e locul întâlnirii cu istoria adevărată a acestui neam.
O altă atracție turistică a satului Cuconeștii Vechi este Trecătoare țiganilor, locul unde pe timpuri se putea de trecut Prutul și pe unde se exportau din țară diferite produse agricole (până la construcția podurilor peste Prut).
Rezervația peisagistică „La Castel” este o arie protejată, situată în apropierea satului Gordinești, de-a lungul văii Racovățului, pe o fâșie cu lățimea de 200 de metri și lungimea de cinci kilometri. Ea prezintă un peisaj natural de toltre, suprafața cărora este afectată de multiple formațiuni carstice. Șirul de toltre este întretăiat de numeroase pârâiașe, unele formând cascade. În prezent acest loc este un muzeu istorico-geologic natural în aer liber, o minune a naturii, moștenită de noi datorită depozitelor multimilionare din vremuri străvechi. Aici vizitatorul poate descoperi peisaje, care opresc respirația, floră și faună bogată și cel mai important, poate auzi de la băștinași legendele locale asociate cu acest loc.
În zona satului Fetești natura a creat un monument deosebit, numit de savanți Amfitiatrul de la Fetești, care înconjoară de la nord, vest și est satul Fetești, și are o adâncime de circa 100 m, concentrând ca într-o arenă satul. Stânci înalte, pleșuve, adesea total dezgolite, grote și peșteri aproape inaccesibile pe sub care vuiesc încontinuu Draghiștea și numeroase izvoare, șerpuind printre copaci și tufari, alcătuiesc un anturaj cu adevărat montan. Acest loc este cunoscut și sub numele de „Mica Elveție a Moldovei” datorită peisajelor feerice pe care le creează. Recent aici a fost edificat un foișor care „planează” deasupra Rezervației Fetești și poartă o denumire foarte romantică „Aripa Dragostei” din Fetești. Este o belvedere amenajată în rezervația peisagistică Mica Elveție. De aici vizitatorii pot admira peisajul deosebit al rezervației, faimosul defileu, capul de mamut care se ivește din stânca pleșuvă a defileului, dar și impresionantul Țiglău al Feteștiului.
O fostă carieră de piatră a transformat această localitate într-o atracţie turistică deosebită. Cariera din Fetești a fost abandonată încă din perioada sovietică, după ce au secat depozitele de minerale de aici. Ceea ce a distrus omul, a reparat natura, transformând fosta cariera într-un loc unical prin frumuseţea sa. Aici zăcămintele de piatră de calcar reprezintă o mărturie impresionantă a forței naturii, iar cariera abandonată din sat oferă un cadrul spectaculos pentru pasionații de fotografie și pentru toți cei care apreciază frumusețea naturală a acestor locuri.
Relief satului Trinca este unul abrupt, cu numeroase stânci și defileuri. Cei, care riscă să escaladeze pantele înalte ale defileului, sunt răsfățați cu o priveliște și peisaje covârșitoare, iar cei mai curajoși pot urca până la peștera lui Scridon. Aceasta se află la o înălțime de 65 m deasupra defileului, are o dimensiune de 135 m2 și datează din paleoliticul mijlociu. Se presupune că în perioada preistorică grota a fost locuită de oameni. O altă atracție geologică este peștera hulubilor sau cum o numesc localnicii trompa elefantului ceva mai mică decât peștera menționată mai sus și are o suprafață de 80 m2. Defileul Trinca atinge în lungime cam un kilometru, iar înălţimea pantelor ajunge la maximum 140 de metri. Unele porţiuni ale difeleului, privite mai atent, creiază impresia unor sculpturi lucrate cu multă migală de cioplitori
Defileul Burlănești se află la mai puțin de un kilometru de cariera de la Fetești. Este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic,relativ scurt, are o suprafaţă ce nu depăşeşte 0,5 km, fundul său este presărat cu bolovani mari și mici, care s-au rostogolit de pe pantele sale, din acest motiv râul Draghiște în acest loc este deosebit de şerpuitor şi capricios. S-a format timp de câteva milenii ca rezultat al adâncirii râului Draghiște din contul masivului de calcar de vârsta badeniană din partea inferioară a recifului și a celui de vârstă volhiniană din partea superioară (Sarmațian inferior).Defileul este format din două șiruri de toltre, care se află într-un unghi drept față de celălalt.
Gradina Publică „Vasile Alecsandri” este o oază de verdeață în centrul municipiului Edineț, care-i frapează din start pe cei ce vizitează Edinețul. Ideea fondării acestei grădini apare imediat după al Doilea război mondial, dar anii-cheie privind fondarea acesteia sunt considerați anii 60 ai sec. XX. Grădina a fost plantată în locul livezilor bătrâne ale boierilor Cozițîn, pe o suprafață de 47 ha, fiind formată din copaci de conifere și foioase, tufari etc. Parcul este bine planificat și are un aspect pitoresc. Aici funcționează o cascadă din trei lacuri, peste care sunt amplasate poduri lucrate din metal forjat. Zona centrală a parcului cu havuzuri şi fântâni arată ademenitor. Frumoasă este şi aşa-numita Insula de poveste, situată la mijlocul unui lac. Parcul rămâne atractiv pentru vizitatori în orice anotimp, lăsând cele mai plăcute impresii.